Selectează o Pagină

Cercetarea cugetului

Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București

din capitolul II al cărții „Devoțiuni în cinstea sfinților”, ARCB 1994

Pentru a-i ajuta pe cei care își fac, înainte de spovadă, cercetarea cugetului, propunem în rându­rile ce urmează o serie de întrebări. Desigur, nu vom putea cuprinde în ele totalitatea situațiilor în care unul sau altul se face vinovat de ceva înaintea oamenilor și înaintea lui Dumnezeu. Lecțiile de catehism și predicile de la Sfintele Liturghii ne vor ajuta să ne punem și alte întrebări. Întrebările de mai jos ne introduc în capitolele mari ale viții, provocându-ne indirect la alte întrebări pe care singuri ni le vom pune și la care vom răspunde, pregă­tindu-ne astfel pentru Sfânta Spovadă. Conști­ința sinceră își va pune și alte întrebări. Sau la Spovadă nu vom avea mereu în gând toate în­trebările de mai jos. Dar știind că spunem cele de care ne aducem aminte și pe care le cunoaștem Aceluia ce toate le cunoaște, vom avea harul iertării depline.

Propunem două forme de întrebări ajutătoare la examinarea conștiinței:

  1. Întrebările diferitelor vârste în raport cu obligațiile lor și cu mediul în care trăiesc.
  2. Întrebările tuturor vârstelor, în raport cu porun­cile lui Dumnezeu și ale Bisericii.

Înainte de sfânta Spovadă, fiecare își poate alege din carte o formă sau alta de examinare a conștiin­ței, bine știind că ne întrebăm în fața lui Dumne­zeu, pentru ca mai apoi să spunem păcatele noas­tre în fața Preotului care ne ascultă și ne dă dezle­garea în numele lui Dumnezeu.

I. Cercetarea cugetu­lui în raport cu obligațiile și mediul în care trăiesc

Fiecare persoană, uitându-se în trecut sau în viitor, poartă în ea copilăria, adolescența, tinerețea sau „vârsta cea mare”. Timpurile și anii se contopesc în fața Celui îndurător și veșnic. O trecere în revistă a întrebărilor tuturor vârstelor pentru cercetarea cugetului în vederea Spovezii ne va fi de folos real tuturor. Iar minusul sau plusul în­trebărilor va fi rezolvat de delicatețea conștiinței fiecăruia.

Cercetarea cugetului pentru COPII

M-am obișnuit să mă rog dimineața și seara? (De exemplu făcându-mi Semnul Crucii și spunând Tatăl nostru, Bucurăte-te, Marie, Slavă Tatălui?) Am ascultat de părinți? I-am ajutat? I-am supărat cumva? Cu frații și surorile mele cum m-am purtat? Pe cei mai în vârstă din familie și din afara familiei i-am respectat? Mi-am cerut iertare când i-am supărat pe alții? I-am iertat pe alții când ei m-au supărat? Am avut curaj să spun adevărul chiar și atunci când, pentru moment, o minciună ar fi fost calea cea mai comodă? Nu am mințit? Nu suntem făcuți numai ca să primim de la alții. Am știut să renunț la ceva? De exemplu la o părere, sau la o bucurie, în favoarea altuia? Postul și abstinența sunt renunțări. Nu am mâncat carne vinerea? Am respec­tat ce are un altul? Am furat cumva?

La școală am fost corect? Sârguincios? Pregătirea lecțiilor este o datorie principală: Mi-am pregătit lecțiile cu seriozitate? Nu am fost superficial? Am ascultat, am respectat pe învățători și profesori? Cum m-am purtat cu colegii? Am fost bun, atent și prietenos cu ei? Am știut să sufăr cu cei care suferă? Am spus un cuvânt de încurajare și de mângâiere celor întristați din diferite motive? Poate am fost invidios, poate că m-am bucurat de răul altuia. N-am dat exemplu rău? Am îndemnat cumva și pe alții la rău? Am avut gânduri de răzbunare? Am păstrat mult timp supărarea pe alții? Am folosit cuvinte jignitoare, urâte?

De obicei știu să fiu recunoscător? Știu să spun mulțumesc chiar și numai pentru un cuvânt bun?

Nu am judecat nedrept pe alții în gândurile și cuvintele mele? Am avut grijă să fiu curat în gândurile, cuvintele și faptele mele?

Nu numai școala, dar și biserica este un loc de învățătură. Am participat duminica și în sărbăto­rile de poruncă la Sfânta Liturghie? Nu putem să creștem fără știința despre Dumnezeu. Am urmat lecțiile de catehism? M-am străduit să am tot mai multe cunoștințe despre Dumnezeu, despre cre­dință și despre Biserică? În biserică am fost atent la rugăciuni și la Sfânta Liturghie? Preotul este învățător în ale credinței. Am ascultat de el? L-am respectat?

Îmi aduc aminte adesea că Dumnezeu este pretutindeni prezent? Am avut încredere în Dumne­zeu? M-am rugat pentru părinți, pentru învățători și profesori, pentru bolnavi, pentru copiii care suferă, pentru cei care m-au supărat, pentru cei morți? Am iertat pe cei care m-au supărat acasă, la școală, la biserică, în alte părți? Am avut ocazie să fac un bine cuiva și nu l-am făcut? (Acasă, la biserică, pe drum …?) Ce ar fi trebuit să fac mai bine acasă, la școală, la biserică sau în alte părți și nu am făcut? Sau ce ar fi trebuit să nu fac? Evit ocaziile de păcat?

Sunt convins că în numele lui Isus Cristos trebuie să fac numai ceea ce este plăcut în fața lui Dumnezeu și în fața oamenilor și să lupt împotriva defectelor mele? Îmi pare rău de păcatele mele? Sunt hotărât să le evit pe viitor?

Cercetarea cugetului pentru ADOLESCENȚI

Mi-am amintit în fiecare zi de Dumnezeu pentru a-i mulțumi și pentru a-i cere ajutor? Rugându-mă, m-am străduit într-adevăr să mă gândesc la Dumnezeu? M-am pregătit bine pentru sfânta Spovadă? Cum m-am comportat în familie, la școală, în biserică? Cum vorbesc despre Dumne­zeu, despre Biserică, despre credință? Duminica și în sărbătorile de poruncă am lipsit cumva din vina mea, din neglijență, de la Sfânta Liturghie? Consider Liturghia ca o parte esențială a vieții mele?

Știu să ascult de părinți, de profesori? Se pot ei încrede în mine? Știu să-i ajut pe ai mei și pe alții? Să le fac o bucurie? Nu cumva m-am arătat nervos, nerăbdător, neiertător? Mă rog pentru părinți și pentru mai marii mei? Am fost bun cu alții? Cu cei din familie, cu colegii? I-am ajutat? M-am certat cu cineva? Am dat exemplu rău? Am îndemnat la rău pe alții?

Știu să-mi înfrânez gândurile, privirea, cuvintele? Am rostit cumva cuvinte murdare? Am ceva de spus despre cărți, glume sau conversații indecente? Gânduri, cuvinte sau fapte de acest fel?

Nu sunt risipitor? Respect bunul altuia, al statu­lui, al Bisericii, al școlii? Am furat ceva? Am dat împrumutul înapoi?

Respect adevărul? Nu păcătuiesc exagerând sau mințind? Iert? Nu mă răzbun? Îmi țin promisiuni­le?

Am avut cumva gânduri de mândrie? Știu să fiu recunoscător altora și lui Dumnezeu?

Îmi fac datoria la școală și pentru școală? La serviciu? Folosesc bine timpul?

Nu am fost răutăcios? Necumpătat în mâncare sau băutură? Am avut grijă de sănătatea mea?

Pot să renunț la un program de radio sau televizor sau la un film pentru a face ceva mai de folos pentru mine sau pentru alții? M-am gândit care este greșeala mea principală? O combat? Evit ocaziile de păcat?

Cercetarea cugetului pentru TINERI

De obicei, și la această vârstă, cei mai apropiați de tine sunt cei din familie: părinții, frații și surori­le. Înainte de a descoperi tu că și părinții tăi au greșeli, ei îți cunoșteau și îți înțelegeau, iertând, greșelile tale. Întreabă-te: Știu să-i înțeleg și să-i iert? Știu să apreciez dragostea și sacrificiile lor pentru mine? Nu i-am întristat prin purtarea mea? Nu i-am ofensat? I-am ascultat? Am căutat să fiu o bucurie pentru ei? Am arătat că le sunt alături în grijile și problemele lor? În gândurile mele nu i-am judecat prea aspru? Ei își amintesc când e ziua mea: mi-am amintit și eu întotdeauna de ziua lor ono­mastică sau de naștere? Respect, ajut, iert pe frații și surorile mele?

Școala, locul de muncă, prietenii, cunoscuții sunt tot atâtea izvoare de îndatoriri și obligații creștine. În relațiile cu alții sunt generos sau egoist? Răbdă­tor și iubitor, sau supărăcios, invidios și răzbună­tor?

Aștepți prietenie, încredere, răbdare, iertare: știi să dai ceea ce aștepți de la alții? La școală, la locul de muncă, îți faci datoria? Nu ești superficial? Respecți poruncile lui Dumnezeu și ale Bisericii? Cauți să dai exemplu bun în comportarea ta? Sau poate ai dat exemplu rău? Întreabă-te: Am ajutat? Am încurajat? Am iertat? Nu am fost nedrept? Necinstit? Nu am învățat să îndemn la rău? Nu am mințit? Nu am folosit cuvinte murdare, jignitoa­re? Nu am furat? Nu am ascultat cu plăcere și nu am spus glume indecente? Nu am înjurat? Chiar cu nume sau lucruri sfinte?

Gândurile și cuvintele sunt pregătirea faptelor noastre. Îmi controlez gândurile și cuvintele? Știu să mă controlez în faptele mele? Știu că prietenia are limitele ei în gânduri, cuvinte și fapte? Evit ocaziile de păcat?

Ce ar fi trebuit să fac sau să nu fac, sau să fac mai bine?

Creșterea spre maturitate cuprinde timp, formare intelectuală, morală, religioasă. La biserică, în zilele de duminică și sărbători, merg cu plăcere pentru a participa la Sfânta Liturghie? Mă spove­desc și mă împărtășesc? Mă rog seara și dimi­neața?

Nu m-am rușinat de credința mea? Nu am vorbit urât despre credință, despre Biserică, despre Dumnezeu? Renunț la un alt program pentru a merge în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie, la catehism?

Gândurile, cuvintele și faptele rele ne distrug; cele bune ne întăresc. Regret păcatele mele? Mă hotărăsc să nu le mai fac

Cercetarea cugetului pentru ADULȚI

Am încredere în Dumnezeu? Nu m-am revoltat împotriva lui? Nu am fost indiferent în cele ce privesc credința și religia? Nu am fost superstițios? Prețuiesc rugăciunea? Sacramentele?

Educația religioasă este foarte esențială din educația generală. Le-am transmis copiilor interesul pentru viața religioasă și i-am deprins să o practi­ce? Am prețuit sau am încălcat fidelitatea conju­gală? Nu am fost egoist în familie? Nu am făcut ceva împotriva nașterii de copii? Am fost atent, drept, iertător, răbdător în familie? Ajut pe cei săraci, bolnavi și însingurați? Sunt cinstit și drept acasă și la serviciu? Prețuiesc prietenia? Nu sunt egoist? Mă preocupă formarea profesională? Mă străduiesc să-i înțeleg pe cei care trăiesc și lu­crează alături de mine? Îmi împlinesc îndatoririle de soț, de creștin, de cetățean? Nu am dat mărturie falsă? Nu am descoperit greșelile altora? Nu am jurat strâmb? Nu am furat? Nu mi-am pus în pri­mejdie sănătatea prin mâncare, băutură, fumat etc.? Nu am fost nedrept, bănuitor, ambițios, zgârcit, răutăcios, disprețuitor, răzbunător, impru­dent?

Mi-am respectat îndatoririle de credință? Am iertat și ajutat chiar și pe dușmani?

Ce am neglijat? Ce am omis? Ce aș fi putut să fac mai bine? Am dat exemplu bun sau exemplu rău în familie și în societate? Am fost cinstit, drept, bun, generos? Mi-am controlat gândurile, cuvintele, faptele? Am evitat ocaziile de păcat?

Am cerut ajutor lui Dumnezeu? I-am fost recu­noscător?

Regret păcatele săvârșite?

Cercetarea cugetu­lui în raport cu Poruncile lui Dumnezeu

Porunca întâi

M-am rugat dimineața și seara? Nu m-am gândit de bunăvoie la altceva când mă rugam? Am crezut tot ce învață Sfânta Biserică? Nu m-am îndoit de vreun adevăr de credință? Nu am citit cărți dăunătoare credinței? De câte ori? Nu am crezut în farmece și descântece? Nu am luat parte la ședințe spiritiste? Nu am citit sau cerut să mi se citească în cafea sau cărți de joc?

Porunca a doua

Nu am folosit fără rost numele lui Dumnezeu, al sfinților sau al lucrurilor sfinte? Nu am înjurat de Dumnezeu sau de lucruri sfinte? De câte ori? Nu am blestemat? De câte ori? Nu am jurat fără trebuință sau strâmb? Am împlinit făgăduințele făcute lui Dumnezeu?

Porunca a treia

Nu am lipsit din vina mea de la Sfânta Liturghie în duminici și sărbători de poruncă? De câte ori? Nu am lipsit din vina mea la o parte însemnată din Sfânta Liturghie? De câte ori? Nu am râs în biserică? Nu am vorbit fără trebuință? Nu am lucrat în duminici și sărbători de poruncă, fără un motiv grav? De câte ori? Nu am poruncit altora să lucre­ze? De câte ori?

Porunca a patra

Am ascultat de părinți și învățători? Nu am fost obraznic și încăpățânat față de ei? Nu i-am supărat sau mâniat? M-am rușinat cumva de ei? I-am vorbit de rău? I-am batjocorât? I-am înjurat? I-am bătut? De câte ori? M-am rugat pentru părinții și pentru mai marii mei?

M-am îngrijit de copii? I-am ferit de prietenii rele? Am avut grijă să-și îndeplinească obligațiile religioase? Le-am dat pildă bună? Nu i-am îndem­nat cumva la păcat? Le-am dat hrană, îmbrăcă­minte? Nu am fost prea îngăduitor sau prea aspru cu ei?

Porunca a cincea

Nu am înjurat pe alții? Nu i-am insultat? Nu am râs de ei? M-am certat cumva? M-am bătut? Am avut ură împotriva cuiva? Mai am încă? Am dorit răul cuiva? Am îndemnat pe alții la păcat? De câte ori? Am avut gânduri și dorințe de răzbunare? M-am răzbunat pe alții? Mi-am vătămat cumva sănătatea prin lăcomie în mâncare, băutură? Prin fumat, dans, sport fără măsură? Nu am dat exemplu rău altuia? Nu am provocat dezbinare între alții? Nu am trăit în dezbinare în căsătorie? Nu am îndemnat, am conlucrat la avort sau l-am comis? De câte ori? Nu mi-am expus viața, sănăta­tea, fără vreun motiv serios? Nu m-am expus pericolului de a păcătui? Sunt hotărât să mă feresc pe viitor de asemenea ocazii?

Porunca a șasea și a noua

Nu m-am gândit de bunăvoie la lucruri necu­viincioase? Nu am dorit să văd sau să fac lucruri necurate? De câte ori? Nu am privit cu plăcere păcătoasă tablouri, imagini indecente, piese de teatru sau filme imorale? Nu am privit cu dorințe păcătoase trupul meu sau al altora? Nu am ascultat cu plăcere glume, anecdote, cântece, povestiri murdare? Nu am spus eu însumi acestea? Nu am luat parte la petreceri ușuratice, imorale? Nu am citit reviste sau cărți imorale? Nu le-am dat și altora? Nu am achiziționat cărți, reviste, ilustrații pornografice? Le mai am încă? M-am îmbrăcat decent? Nu am făcut, singur sau alții, fapte necura­te? De câte ori? Nu am întreținut legături nepermise cu alte persoane? Nu i-am îndemnat sau învățat pe alții să facă fapte necurate? Am păstrat fidelitatea conjugală? Am fost corect în relațiile conjugale? Nu am folosit mijloace nepermise pentru a nu avea copii? De câte ori?

Porunca a șaptea și a zecea

Am furat cumva? Bani (câți?), lucruri (cam în ce valoare?) de la săraci, din biserică, de la locul de muncă? Am păgubit cumva pe altul? În ce măsu­ră? Am înșelat cumva pe altul? La joc, prin fraudă sau în alt mod? Am dat înapoi lucrul străin însușit de mine? Mi-am îndreptat greșeala săvârșită față de alții prin furt sau înșelăciune? Nu am fost risipitor? Nu am fost zgârcit și nemilos față de săraci? Mi-am plătit datoriile? Nu am reținut pe nedrept din leafa lucrătorilor? Nu i-am îndemnat și ajutat pe alții să fure? Nu am râvnit pe nedrept bunurile altuia? Nu mi-am neglijat îndatoririle stării mele? Îndatoririle profesionale?

Porunca a opta

Nu am mințit? Nu am păgubit pe cineva prin minciuni? În lucruri mari? De câte ori? Nu am pârât pe nedrept? Nu am vorbit de rău? Nu am păgubit pe alții prin calomnie? În lucruri mari? De câte ori? Am îndreptat paguba? Am restabilit cinstea batjoco­rită prin bârfă sau calomnie? Nu am gândit rău despre alții?

Poruncile Bisericii

Postul: Nu am mâncat carne vinerea și în zilele oprite? Din vina mea? De câte ori? Am ținut postul? Nu i─am oprit pe alții să postească? De câte ori?

Spovada și împărtășania: M-am spovedit și m-am împărtășit în timpul Sfintelor Paști? Nu am împiedicat pe cineva să-și împlinească această îndatorire?

Ajutorarea Bisericii: Am contribuit, după obiceiul locului și după posibilitățile mele, la întreținerea bisericii? Am dat obolul meu din dragoste față de Dumnezeu și față de Sfânta sa Biserică?