Căință și propunere, mărturisirea păcatelor, îndeplinirea pocăinței

CĂINȚĂ ȘI PROPUNERE

După ce ți-ai amintit toate păcatele de moarte, cu numărul și împrejurările în care le-ai săvârșit, trebuie să te căiești de ele și să te hotărăști să nu le mai faci.

Doamne Dumnezeule, care m-ai creat și m-ai păstrat până în clipa aceasta, cât de nerecunoscător am fost față de toate binefacerile tale! În loc să te iubesc, te-am supărat și necinstit prin păcatele mele. Îmi dau seama cât rău am făcut, părăsindu-te pe tine, Părintele meu preabun. Mă căiesc de toate păcatele mele și aș voi să nu le mai fac vreodată.

De acum înainte, cu ajutorul harului tău, mă voi feri de ele, străduindu-mă să duc o viață sfântă și nepătată. Mântuitorul meu, Isuse Cristoase, tu m-ai iubit atât de mult încât ți-ai vărsat și sângele pe cruce, ca să mă răscumperi de păcate, iar eu te-am răsplătit cu supărare și întristare. Am nesocotit suferințele tale și le-am reînnoit prin păcatele mele. Mă arunc în genunchi la picioarele tale și te rog fierbinte să-mi ierți rătăcirile. Urăsc din tot sufletul și din toate puterile mele orice păcat și voiesc să mă feresc de tot ce te-ar putea întrista pe tine, scumpul meu Mântuitor. Duhule Sfânt, prin păcate am necinstit trupul și sufletul meu pe care le-ai ales drept locuință și te-am alungat de la mine. Merit să fiu pedepsit, dar tu, Doamne, iartă-mă după nesfârșita-ți îndurare. Plâng pentru păcatele mele pentru că prin ele te-am supărat pe tine care ești atât de bun și vrednic de iubire. De azi înainte sunt hotărât să nu le mai săvârșesc și vreau să te iubesc din tot sufletul totdeauna. Amin.

MĂRTURISIREA PĂCATELOR

Are loc, de obicei, în confesional.

Penitentul: Lăudat să fie Isus Cristos!

Preotul: În vecii vecilor. Amin.

Penitentul: În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul și Sfinției Voastre, părinte, păcatele mele. Nu m-am spovedit de… (spune de când nu te-ai spovedit). De atunci am făcut următoarele păcate… (spune cel puțin toate păcatele de moarte, numărul și împrejurările care pot schimba felul păcatelor).

După mărturisirea păcatelor spune:

Mă învinuiesc și de păcatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu și de la Sfinția Voastră pocăință și dezlegare.

(Ascultă sfaturile duhovnicului, și ține minte pocăința dată. Așteaptă până primești dezlegarea.)

(Urmează sfaturile date de preot, eventuale întrebări pentru clarificarea specificului păcatelor și pocăința dată de duhovnic, după care vei spune „Actul de căință”).

Act de căință:

Doamne Dumnezeul meu, mă căiesc din toată inima, de toate păcatele mele și le urăsc mai mult decât orice lucru, pentru că prin ele am pierdut harul tău și împărăția cerului și m-am făcut vrednic de pedeapsa veșnică a iadului; dar mai mult mă căiesc, pentru că păcătuind, te-am mâniat pe tine, Părintele meu, Mântuitorul meu și Dumnezeul meu, atât de mare și atât de bun. Pentru aceasta mă hotărăsc, cu ajutorul harului tău, să nu mai păcătuiesc și să fug de orice prilej de păcat. Amin.

Preotul spune formula dezlegării: Dumnezeu, Părintele îndurărilor, care a împăcat lumea cu sine prin moartea și învierea Fiului său și a trimis pe Duhul Sfânt spre iertarea păcatelor, prin puterea acordată Bisericii să-ți dăruiască iertare și pace. Iar eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Penitentul: Amin.

Preotul: Lăudați pe Domnul pentru că este bun

Penitentul: Veșnică este îndurarea lui!

Preotul: Dumnezeu ți-a iertat păcatele, mergi în pace!

Penitentul: Mulțumim lui Dumnezeu!

ÎNDEPLINIREA POCĂINȚEI

După ce te-ai spovedit nu trebuie să te grăbești. Mai întâi mulțumește-i lui Dumnezeu că ți-a iertat păcatele și ți-a redat harul sfințitor. Apoi trebuie să îndeplinești pocăința dată de duhovnic. Ea se poate îndeplini oricând și oriunde, dacă preotul nu a prescris altfel; deci se poate împlini înainte sau după primirea sfintei Împărtășanii, în biserică sau în alt loc decent. Pocăința constă în rugăciuni sau alte fapte de pocăință: post, pomană, muncă etc.